Explicații la Biblie

Acasă » Comentariu » Neemia – paharnicul de la Susa

Neemia – paharnicul de la Susa

Neemia, paharnicul de la Susa, ne-a lăsat o aducere aminte a unei călătorii misionare în Israel. Doar o călătorie, … dar ce călătorie !

Cine s-ar fi gândit să pună un „responsabil peste vinuri” căpetenie peste lucrarea de reconstruire a Ierusalimului? Acesta este unul din elementele ciudate ale „teologiei reconstrucției”. Toți și fiecare sunt implicați în ea. Neemia a fost unul dintre evreii rămași în „diaspora” (răspândire) atunci când împăratul Cir a dat evreilor decretul de întoarcere în țara promisă. El a ocupat funcția de paharnic al împăratului Artaxerxe, o poziție de onoare și de mare influență asupra deciziilor imperiale.

Exilul babilonian a semnat actul de deces al limbii ebraice vechi. Poporul născut în robie şi-a însuşit limba cu caractere aramaice. De aici s-au tras o seamă de dificultăţi legate de educaţia religioasă. Cu unele dintre ele ne vom întâlni în cartea Neemia.

Titlul: Cartea poartă numele personajului ei principal. Neemia a fost unul dintre evreii rămaşi în „diaspora” (răspândire) atunci când împăratul Cir a dat evreilor decretul de întoarcere în ţara promisă. El a ocupat funcţia de paharnic al împăratului Artarxerxes, o poziţie de onoare şi de mare influenţă asupra deciziilor imperiale. Acest Artaxerxes a avut-o ca mamă vitregă pe Estera, prinţesa iudeică care trăia fără îndoială în perioada de timp acoperită de această carte. Probabil că influenţa ei l-a ajutat pe Neemia să ocupe această funcţie înaltă în ierarhia de la curtea împărătească.

Autorul: Fără nici o îndoială că părţile scrise la persoana a-I-a sunt scrise de Neemia însuşi. (De la cap. 1 la 7 şi de la 12:27 la 13:31 care marchează sfârşitul cărţii). Restul poate fi uşor contribuţia cărturarului Ezra, aşa cum am arătat deja în introducerea făcută la cartea care-i poartă numele.

Data: Cu aproximaţie, anul 430 î.Cr. Prima venire a lui Neemia la Ierusalim „în luna Nisan, anul al douăzecelea al împăratului Artaxerxe”, a fost stabilită de Societatea Astronomică Britanică ca 14 Martie 445 î.Cr. A doua venire a lui Neemia la Ierusalim a avut loc în „al treizeci şi doilea an al împăratului Artaxerxe”, ceea ce înseamnă anul 432 î.Cr.

Contextul istoric: Aşa cum am arătat, Neemia a sosit pentru prima dată la Ierusalim în anul 445 î.Cr. „Rămăşiţa” iudeilor întorşi din robie se afla deja în ţară de aproximativ 90 de ani. Zorobabel şi generaţia lui muriseră între timp. În locul lor trăia acum o altă generaţie, în cei 90 de ani de vieţuire în Israel, evreii reconstruiseră Templul, e drept cu dimensiuni mult mai mici şi mai modeste decât fosta construcţie ridicată de Solomon. Întreaga lucrare durase numai patru ani, patru luni şi zece zile (Hagai 1:15 şi Ezra 6:15). După alţi 60 de ani venise în Ierusalim şi Ezra însoţit de 2.000-3.000 de oameni (Ezra 8:1-14). Condiţiile morale şi spirituale în care trăiau evreii erau de plâns. Mai marii poporului, preoţii, leviţii şi mulţi din popor contractaseră căsătorii mixte cu femeile din neamurile idolatre din jur. Chiar dacă nu a produs o întoarcere totală spre idolatrie, această condiţie încuraja practicarea ei pe teritoriul Israelului. Mai mult, stricarea purităţii neamului punea în pericol însăşi existenţa lui distinctă în istorie. Nu este de mirare că Ezra s-a umplut de consternare şi de mânie (Ezra 9:3-15).

Acum, după alţi 12 ani, se întoarce la Ierusalim Neemia. Situaţia găsită de el nu este mai puţin tragică. Zidurile cetăţii erau încă în ruină, iar poporul era fără viziune şi fără vlagă, departe de strălucirea care ar fi trebuit să-i încununeze destinul mesianic.

Conţinutul cărţii: Obiectivul vizitei lui Neemia a fost refacerea zidurilor Ierusalimului. Am văzut cum cartea lui Ezra a fost împărţită în două secţiuni majore: refacerea Templului şi refacerea vieţii de închinăciune. Acum cartea lui Neemia se împarte similar în: refacerea zidurilor cetăţii (Neemia 1-4) şi restaurarea poporului în ascultare şi împlinire a Legii (Neemia 7-13). Cărturarul Ezra este ajutorul lui Neemia în lucrarea de citire şi explicare a Legii către popor (Neemia 8:1-18).

Mesajul cărţii: Neemia este un exemplu de dedicaţie şi dăruire. El a fost gata să lase prestigiul şi confortul de la curtea împăratului Artaxerxe pentru a participa la reconstrucţia materială şi la restaurarea religioasă a poporului său. Neemia a realizat o lucrare monumentală într-un interval record de timp. Acest om a fost un geniu al administraţiei şi organizării. Un studiu al metodelor folosite de el este un izvor de inspiraţie pentru conducătorii din toate timpurile. El a fost un om al rugăciunii, al credinţei, al curajului şi al acţiunii. Comentând viaţa lui Neemia am putea spune: „Doamne, fă-ne spirituali în întregime, dar lasă-ne plini de naturaleţe şi mai ales de spirit practic!”.

SCHIŢA CĂRŢII

Screen Shot 2015-03-05 at 12.21.59 PM

I. RECONSTRUIREA ZIDULUI l – 6 
a. Situația Ierusalimului, 1:1-3
b. Reacţia lui Neemia, 1:4
c. Rugăciunea lui Neemia, 1:5-11
d. Plecarea la Ierusalim, 2:1-10
e. Îmbărbătarea poporului, 2:11-20
f. Repartizarea sectoarelor, 3:1-32

g. Rezistența în fața atacurilor
Atacul batjocorei, 4:1-6
Atacul prin forţă, 4:7-23
Atacul nedreptăţii, 5:1-19
Atacul compromisului, 6:1-4
Atacul înşelăciunii, 6:10-14

h. Terminarea lucrării, 6:15-7:4

II. REFORMA RELIGIOASĂ 7-13 
a. Reînregistrarea poporului, 7:5-73
b. Recitirea Legii, 8:1-8
c. Răspunsul poporului, 8:9-18
d. Pocăinţa poporului, 9:1-38
e. Refacerea legământului, 10:1-39
f. Repopularea oraşelor, 11:1-12:26
g. Rededicarea zidurilor, 12:27-47

h. Reforme religioase
În relaţiile cu ne-evreii, 13:1-3
În relaţiile cu preoţimea, 13:4-14
În relaţia cu Sabatul, 13:15-22
În relaţiile de căsătorie, 13:23-31

Conținutul comentat:

(De ce nu lucrează Dumnezeu și la noi așa cum o face la alții? Necazul este că noi nu-L înțelegem pe Dumnezeu și nu suntem în pas cu dorințele Lui. Noi căutăm ,,metode“. Dumnezeu ,,caută un om gata să stea în spărtură“ (Ezechiel 22:30). Ca să salveze o sămânță de oameni de la potop, Dumnezeu a avut nevoie de un Noe, un om neprihănit într-o lume păcătoasă. Șiți că mai apoi corabia construită după instrucțiunile lui Dumnezeu nu a avut două elemente ,,strict esențiale“ pentru orice corabie: puntea de comandă și cârma. Când omul potrivit a  fost înăuntru, Dumnezeu a luat comanda și a dus corabia unde a vrut El).

După restaurarea Templului inițiată de Zorobabel și după restaurarea poporului inițiată de Ezra, ajungem la restaurarea zidurilor inițiată de Neemia. Neemia a avut un rol special în ,,planul mesianic“, reașezarea unor pietre străvechi în jurul poporului lui Dumnezeu. Cu toate că nici un lucrător creștin nu are astăzi un rol asemănător (cu toate că unii fac din ridicarea clădirilor o prioritate neînțeleaptă, putem spune că există o posibilitate să studiem la Neemia abilitățile lui extraordinare ca ,,leader“, conducător al poporului lui Dumnezeu. Fără să facem din aceasta un tipar obligatoriu, am putea extrage din narațiunea evenimentelor șapte calități specifice ale unui om de succes în lucrarea cu oamenii în perimetrul adunării sfinților de astăzi.

O lămurire pentru terminologia folosită: din dorința de a fi în acord cu textul Bibliei, am ales să nu folosesc termenii contemporani ,,conducător“ sau ,,lider“, în favoarea termenului ,,cârmuitor“, pentru a fi în armonie cu Romani 12:8, 1 Timotei 5:17.

1. În primul rând, un cârmuitor are o viziune clară. Viziunea se compune din două elemente complementare și anume: o puternică nemulțumire cu situația de față și o imagine clară despre cum ar trebui să fie lucrurile. Ea începe cu ,,o indignare sfântă“ cu o anumită situație și devine o dorință puternică pentru o alternativă mai bună.

De exemplu, în un jurnalist l-a caracterizat pe Bobby Kennedy cu aceste cuvinte: ,,Omul acesta a avut o calitate distinctă de … indignare morală. În fața multor realități neplăcute cu care majoritatea ne-am obișuit, sărăcia, analfabetismul, malnutriția, discriminarea, corupția, complicitatea, el a rostit un foarte public și distinct  ,,inacceptabil !“ S-ar putea spune că apatia este acceptarea a ceea ce este inacceptabil, în timp ce un lider va fi întotdeauna caracterizat printr-un refuz categoric de ,,a se da pe brazdă“, de a fi și el ca ceilalți. El va spune: ,,Cum să acceptăm ceva ce este intolerabil pentru Dumnezeu?“

În primul capitol al jurnalului său, Neemia, primește vești despre situația dezastuoasă de la Ierusalim și se tulbură.

,,Istorisirea lui Neemia, fiul lui Hacalia. În luna Chişleu, în al douăzecilea an, pe când eram în capitala Susa a venit Hanani, unul din fraţii mei, şi câţiva oameni din Iuda. I-am întrebat despre Iudeii scăpaţi care mai rămăseseră din robie, şi despre Ierusalim. Ei mi-au răspuns: „Cei ce au mai rămas din robie sunt acolo în ţară, în cea mai mare nenorocire şi ocară; zidurile Ierusalimului sunt dărâmate, şi porţile sunt arse de foc.”

Când am auzit aceste lucruri, am şezut jos, am plâns, şi m-am jelit multe zile. Am postit şi m-am rugat înaintea Dumnezeului cerurilor, şi am zis:

„Doamne, Dumnezeul cerurilor, Dumnezeule mare şi înfricoşat, Tu care ţii legământul Tău şi eşti plin de îndurare faţă de cei ce Te iubesc şi păzesc poruncile Tale! Să ia aminte urechea Ta şi ochii să-Ţi fie deschişi: ascultă rugăciunea pe care ţi-o face robul Tău acum, zi şi noapte, pentru robii Tăi copiii lui Israel, mărturisind păcatele copiilor lui Israel, păcatele făcute de noi împotriva Ta; căci eu şi casa tatălui meu am păcătuit. Te-am supărat, şi n-am păzit poruncile Tale, legile şi orânduirile, pe care le-ai dat robului Tău Moise. Adu-Ţi aminte de cuvintele acestea pe care le-ai dat robului Tău Moise să le spună: „Când veţi păcătui, vă voi risipi printre popoare; dar dacă vă veţi întoarce la Mine, şi dacă veţi păzi poruncile Mele şi le veţi împlini, atunci, chiar dacă veţi fi izgoniţi la marginea cea mai depărtată a cerului, de acolo vă voi aduna şi vă voi aduce iarăşi în locul pe care l-am ales ca să locuiască Numele Meu acolo.” Ei sunt robii Tăi şi poporul Tău, pe care l-ai răscumpărat prin puterea Ta cea mare şi prin mâna Ta cea tare. Ah! Doamne, să ia aminte urechea Ta la rugăciunea robului Tău, şi la rugăciunea robilor Tăi, care vor să se teamă de Numele Tău! Dă astăzi izbândă robului Tău, şi fă-l să capete trecere înaintea omului acestuia!”

Pe atunci eram paharnicul împăratului. – Neemia 1:1-11

2. În al doilea rând, un cârmuitor face o pasiune din viziunea lui.

Lui Neemia i-a păsat suficient de mult de soarta Ierusalimului ca să întrebe (1:1-3), ca să plângă (1:4), ca să se roage (1:5-10) și ca să se ofere să ajute (1:11), ca să aștepte (2:1-3), ca să ceară (2:4-8), ca să îmbărbăteze poporul (5:11-18a). El vedea deja care era rezolvarea situației. Viziunea lui era clară. Pasiunea pentru lucrare nu trebuie să ne facă însă să-i disprețuim pe ceilalți, care nu s-au apucat încă de lucru. Neemia are indignare, dar are și compasiune:

„Le-am zis atunci: „Vedeţi starea nenorocită în care suntem! Ierusalimul este dărâmat, şi porţile sunt arse de foc. Veniţi să zidim iarăşi zidul Ierusalimului, şi să nu mai fim de ocară!” (2:17).

Pasiunea care-l chinuia pe Neemia s-a manifestat printr-o întristare adâncă, iar lucrul acesta a fost văzut până și de împăratul pe care-l slujea.

,,În luna Nisan, anul al douăzecilea al împăratului Artaxerxe, pe când vinul era înaintea lui, am luat vinul şi l-am dat împăratului. Niciodată nu fusesem trist înaintea lui. Împăratul mi-a zis: „Pentru ce ai faţa tristă? Totuşi nu eşti bolnav; nu poate fi decât o întristare a inimii.” Atunci m-a apucat o mare frică, şi am răspuns împăratului: „Trăiască împăratul în veac! Cum să n-am faţa tristă, când cetatea în care sunt mormintele părinţilor mei este nimicită şi porţile ei sunt arse de foc?” (2:1-3).

3. În al treilea rând, un cârmuitor caută ajutor și de la Dumnezeu și de la oamenii din jur. Când împăratul l-a întrebat ce dorește, Neemia s-a rugat fulgerător, acționând pe două planuri și vorbind concomitent și cu Dumnezeu și cu omul dinaintea sa:

,,Şi împăratul mi-a zis: „Ce ceri?” Eu m-am rugat Dumnezeului cerurilor, şi am răspuns împăratului: „Dacă găseşte cu cale împăratul, şi dacă robul tău îi este plăcut, trimite-mă în Iuda, la cetatea mormintelor părinţilor mei, ca s-o zidesc din nou.” (2:4-5)

Neemia n-a fost nici ,,supra-spiritual“, cum se cred unii, ca să nu mai aibă nevoie să ceară ajutor de la oameni când este vorba despre o problemă a lui Dumnezeu și nici ,,supra-încrezător“ în oameni ca să nu mai aibă nevoie să I se roage lui Dumnezeu. Rugăciunea și acțiunea nu sunt nici incompatibile, nici exclusiviste. Ele merg mână în mână, absența uneia punând-o în pericol pe cealaltă. Vai de cel ce știe să se roage, dar nu acționează și la fel de vai și de acela care acționează fără să se roage. Neemia este un om care s-a chibzuit foarte atent la ceea ce trebuie făcut. Cererea pe care i-o face împăratului este foarte amănunțită:

„Împăratul, lângă care şedea şi împărăteasa, mi-a zis atunci: „Cât va ţine călătoria ta, şi când te vei întoarce?” Împăratul a găsit cu cale să mă lase să plec, şi i-am hotărât o vreme. Apoi am zis împăratului: „Dacă găseşte împăratul cu cale, să mi se dea scrisori pentru dregătorii de dincolo de Râu, ca să mă lase să trec şi să intru în Iuda, şi o scrisoare pentru Asaf, păzitorul pădurii împăratului, ca să-mi dea lemne să fac grinzi pentru porţile cetăţuii de lângă casă, pentru zidul cetăţii, şi pentru casa în care voi locui.” Împăratul mi-a dat aceste scrisori, căci mâna cea bună a Dumnezeului meu era peste mine.“ (2:6-8).

Un foarte mare lider din America a fost întrebat care este secretul marelui său succes. Deviza lui a rămas în folclorul lucrătorilor evanghelici: ,,Când fac voia lui Dumnezeu, eu am încredere pentru că știu că El îmi va scoate în cale la locul potrivit și la vremea potrivită, oamenii potriviți, cu resursele potrivite.“

4. În al patrulea rând, un cârmuitor face planuri realiste. Lumea tinde să-i batjocorească pe visători. „Iată că vine făuritorul de visuri!“ au zis frații lui Iosif. ,,Veniţi acum, să-l omorâm şi să-l aruncăm într-una din aceste gropi; vom spune că l-a mâncat o fiară sălbatică, şi vom vedea ce se va alege de visurile lui” (Gen. 37:19-20). Unele vise se evaporează de-ndată ce dau de răcoarea dimineții. Un cârmuitor cu viziune este și un om de acțiune, știind, la nevoie, să se transforme și într-un plănuitor pe măsură și-ntr-un lucrător neobosit. După ce a ajuns la Ierusalim, Neemia nu s-a grăbit să vorbească cuiva despre viziunea lui, ci s-a pornit să inspecteze personal situația și să facă planuri pe măsură. Într-un cârmuitor adevărat, viziunea și acțiunea sunt surori gemene:

„Am ajuns la Ierusalim, şi am rămas acolo trei zile. După aceea, m-am sculat noaptea cu câţiva oameni, fără să fi spus cuiva ce-mi pusese Dumnezeul meu în inimă să fac pentru Ierusalim. Nu era cu mine nici o altă vită, afară de vita pe care călăream. Am ieşit noaptea pe poarta văii, şi m-am îndreptat spre izvorul balaurului şi spre poarta gunoiului, uitându-mă cu băgare de seamă la zidurile dărâmate ale Ierusalimului şi la porţile lui arse de foc. Am trecut pe la poarta izvorului şi pe la iazul împăratului, şi nu era loc pe unde să treacă vita care era sub mine. M-am suit noaptea pe la pârău, şi m-am uitat iarăşi, cu băgare de seamă la zid. Apoi am intrat pe poarta văii, şi astfel m-am întors. Dregătorii nu ştiau unde fusesem, şi ce făceam. Până în clipa aceea nu spusesem nimic Iudeilor, nici preoţilor, nici mai marilor, nici dregătorilor, nici vreunuia din cei ce vedeau de treburi“ (2:11-16).

În lucrarea de reconstruire a zidurior, sub amenințarea continuă a dușmanilor, Neemia dă dovadă de multă iscusință în mobilizarea celor 38 de persoane, combinate strategic în 32 grupuri, în așa fel ca fiecare să lucreze acolo unde-l trăgea cel mai mult inima, la poarta din dreptul lor și la zidul din dreptul casei lor (3:1-32).

5. A cincea calitate a unui cârmuitor după inima lui Dumnezeu este că oamenii se încolonează după el. Un păstor, de exemplu, este ca o cloșcă. Oamenii îl caută să se ascundă sub aripile lui. Un sinonim al termenului biblic de ,,cârmuitor“ este acela de conducător sau lider. Un cârmuitor cârmuiește, un conducător conduce. Nu degeaba se spune că dacă vrei să verifici dacă ești un conducător trebuie să pleci într-o direcție oarecare. Dacă te urmează cineva, ești conducător. Dacă nu vine nimeni după tine, faci doar o … plimbare. Când vorbește un conducător, oamenii se aliniază ideilor lui, gata să-l urmeze. Capitolul 2 al jurnalului lui Neemia arată trecerea de la viziunea individuală la viziunea colectivă; de la hotărârea individuală la hotărârea colectivă. Acel ,,ca s-o zidesc din nou“ din capitolul 1:7 devine ,,Să ne sculăm și să zidim !“

„Le-am zis atunci: „Vedeţi starea nenorocită în care suntem! Ierusalimul este dărâmat, şi porţile sunt arse de foc. Veniţi să zidim iarăşi zidul Ierusalimului, şi să nu mai fim de ocară!” Şi le-am istorisit cum mâna cea bună a Dumnezeului meu fusese peste mine, şi ce cuvinte îmi spusese împăratul. Ei au zis: „Să ne sculăm, şi să zidim!” Şi s-au întărit în această hotărâre bună“ (2:17-18).

6. În al șaselea rând, un cârmuitor refuză să fie descurajat. El merge înainte împotriva tuturor obstacolelor și evită categoric autocompătimirea. Am putea spune că ,,descurajarea“ face parte din ,,riscurile meseriei“ de cârmuitor creștin. Oricine a făcut vreodată ceva pentru Domnul știe foarte bine aceasta. Atacurile dușmanilor nu trebuie însă să ne oprească. Un om al lui Dumnezeu merge înainte. Nimic nu este prea greu, nimic nu este prea sus sau prea jos pentru el.

Orice acțiune a lui Dumnezeu va naște întotdeauna o reacțiune din partea dușmanilor lui Dumnezeu. Orice poziție trezește temuta ,,opoziție“.

În cazul lui Neemia, opoziția s-a numit Sambalat Horonitul, Tobia amonitul și Gheșem arabul. Prima lor încercare de oprire a lucrării lui Neemia a fost prin dezinformare. Ei au răspândit zvonul că lucrarea n-avea aprobarea autorității imperiale dela Susa:

„Sanbalat, Horonitul, Tobia, slujitorul Amonit, şi Gheşem, Arabul, fiind înştiinţaţi, şi-au bătut joc de noi şi ne-au dispreţuit. Ei au zis: „Ce faceţi voi acolo? Vă răsculaţi împotriva împăratului?” (2:16).

După capitolul 3 care consemnează mobilizarea constructorilor și repartizarea lucrărilor, capitolele 4 – 6 arată cum au încercat Sambalat și clica lui să oprească lucrarea lui Neemia. Sintetizând, putem spune că dușmanii lui Neemia l-au ridiculizat (4:16), au complotat împotriva lui (4:7-9), au încercat să-l descurajeze (4:10), l-au înfricat (4:11-23), l-au confruntat cu egoismul (5:1-19), i-au propus un compromis (6:1-4), l-au defăimat prin minciuni (6:5-9), au căutat să-l pună pe fugă (6:10-16), au complotat până și cu aliați evrei (6:17-19).

Pe lângă problemele ridicate de vrăjmași, atacuri grele împotriva lucrării lui Neemia au venit și de acolo de unde nu te așteptai, din partea poporului slujit. Cu tot ajutorul dat de cărturarul Ezra (cap. 8 – 12), poporul s-a dovedit nestatornic și înclinat să se întoarcă la păcatele pentru care venise peste ei pedeapsa robiei (cap. 13). Probabil că aceasta a fost cea mai grea povară a lui Neemia.

rebuilding

7. În al șaptelea rând, un cârmuitor creștin este modest și totuși mulțumit de rezultatele lucrării lui. Este modest pentru că ele vor fi întotdeauna prea mici pentru un Dumnezeu așa de mare, dar este și mulțumit pentru că ele sunt prea mari pentru un om așa de mic ca el. Și ce a făcut, mă rog, până la urmă Neemia? Ia, acolo, niște prăpădite de ziduri … din care n-au rămas astăzi nici măcar ,,o piatră peste piatră“. Totuși, în planul mesianic al lui Dumnezeu, lucrarea lui Neemia, alături de cele ale lui Zorobabel și Ezra au fost părți semnificative și strict necesare. Puținul nostru împreună cu ce face Dumnezeu devine astfel ,,monumental“.

În sensul acesta trebuie să luam versetele în care Neemia îi cere lui Dumnezeu să nu uite de el și de eforturile lui în lucrare:

„Adu-Ţi aminte de mine, spre bine, Dumnezeule, pentru tot ce am făcut pentru poporul acesta!“ (5:19; 6:14)

„Adu-Ţi aminte de mine, Dumnezeule, pentru aceste lucruri, şi nu uita faptele mele evlavioase făcute pentru Casa Dumnezeului meu şi pentru lucrurile care trebuie păzite în ea!“ (13:14; 22; 30).

 (Conținutul comentat este o prelucrare după ,,Trough the Bible Trough The Year“ de John Stott)

Reclame

2 comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Răspundem aici cererii uriașe de explicații la Biblie. Tipărite, aceste studii au fost vândute odată cu sutele de mii de exemplare ale “Bibliei cu explicații“ (aceasta poate fi comandată și azi de la Christian Aid Ministries, Ohio, USA – tel. 330-893-2428)

Tirajele foarte mari n-au reușit însă să satisfacă interesul generat de aceste studii și n-au ajuns nici pe departe “peste tot“. La solicitarea multora, le oferim pe acest blog, unde avem avantajul că le putem completa și îmbunătății continuu.

Preluați și folosiți parțial sau total.

No copyright! Just spread the Light!

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 137 de urmăritori

%d blogeri au apreciat asta: