Explicații la Biblie

Acasă » Prezentări » Sărbătorile

Sărbătorile

 

Dumnezeu le-a dat evreilor şase sărbători simbolice (Lev. 23). Ele marcau trecerea unui an ceremonial şi întreţineau în popor memoria unor evenimente istorice de importanţă majoră. Pe de altă parte, calendarul evreiesc are şi o însemnătate profetică, marcînd cele şase etape în care-şi va desfăşura Dumnezeu planul mesianic de răscumpărare a omenirii.

Dintre cele şase sărbători, Paştele, Cincizecimea şi Sărbătoarea Corturilor sînt deosebite atît prin semnificaţie, cît şi prin faptul că ele cereau ca fiecare evreu să meargă în pelerinaj să se închine la Ierusalim (Exod 23:14-19).

Sărbătoarea Paştelor (luna I, ziua 14)

La această sărbătoare, evreii comemorau jertfirea mielului în Egipt. Sîngele acestui miel fusese aşezat pe uşiorii uşii şi-i ferise pe întîi născuţi de îngerul morţii (Exod 12;1-13:16). Sărbătoarea marca şi scoaterea evreilor din robia Egipteană, în limba română, numele sărbătorii vine de la „pîinea tradiţională”, numită „pască”. Dumnezeu le-a poruncit evreilor să mănînce carnea mielului cu pîine nedospită şi cu ierburi amare. Pîinea nedospită era semnul că „au ieşit în grabă din ţara Egiptului” (Deut. 16:3).

Simbolul Pastelor s-a împlinit în Ierusalim atunci cînd Domnul Isus „Mielul care ridică păcatul lumii” (Ioan 1:29) a fost jertfit pentru păcatele omenirii (Evrei 9:28).

Sărbătoarea Cincizecimii (50 de zile după Paşte)

În esenţa ei, evenimentul era o sărbătoare a secerişului. Ziua cincizecimii era aşezată în calendar la exact cincizeci de zile după Paşte şi mulţumirea poporului pentru roadele cîmpului (Num. 28:26-31). Sărbătoarea se mai numea şi „sărbătoarea săptămînilor” (Deut. 16:9) sau „sărbătoarea primelor roade” (Num. 28:26).

În Noul Testament, ziua Cincizecimii a marcat o zi de mare bucurie pentru primirea Duhului Sfînt şi pentru convertirea primelor mii de oameni la credinţa mîntuitoare în Cristos (Fapte 2:1-47).

Anul Nou (luna VII, ziua l)

Această zi se mai numea şi „Sărbătoarea trîmbiţelor” (Roş Haşana) şi era o chemare la rededicare şi la o masă de părtăşie cu Domnul şi în cinstea Domnului (Lev. 23:23-25).

„Cu glasul unei trîmbiţe”…„la cea din urmă trîmbiţă”, sînt doar două expresii ale apostolului Pavel care fac aluzie la ziua „răpirii” Biserici şi a unui început nou în slavă.

Ziua ispăşirii (luna VII, ziua 10)

Aceasta era o zi marcată de post, smerire şi mare închinăciune (Lev. 23: 26-32). În această zi, Marele Preot făcea ispăşirea pentru toate păcatele poporului şi ţapul de Azazel era alungat în pustie (Lev. 16). „oricine nu se va smeri, va fi nimicit din popor” (Lev. 26:29).

În planul mesianic, sărbătoarea marchează ziua în care Dumnezeu va face judecata copiilor Săi şi-i va curăţi de vinovăţia lor. Va fi o zi de păreri de rău, de mare smerire şi de adîncă tristeţe (Zah. 12:10-14; 13:1-9; 14:1-7).

Sărbătoarea Corturilor (luna VII, ziua 15)

Sărbătoarea comemora peregrinările evreilor timp de 40 de ani prin pustie înainte de intrarea în Canaan (Lev. 26:33-36; Deut. 16:13-17). Istoricul evreu Iosif Flavius o numeşte „cea mai mare şi cea mai sfîntă dintre toate sărbătorile evreieşti”. Timp de şapte zile, toţi evreii trebuiau să-şi părăsească locuinţele şi să stea în corturi sau colibe făcute din crengi şi pînză, „pentru ca urmaşii voştri să ştie că am făcut pe copiii lui Israel să locuiască în corturi, după ce i-am scos din ţara Egiptului” (Lev. 23:42).

Domnul Isus a participat şi El la sărbătoarea corturilor (Ioan 7:2, 8-52), dar simbolistica comemorării se va împlini atunci cînd Domnul va locui alături de poporul Său în timpul Mileniului (Zah. 14:9-21; Isaia 11:2-9).

În afara acestor şapte sărbători mari, evreii au mai primit de-a lungul istoriei cîteva zile de aducere aminte:

Ziua de Sabat

Cea de a şaptea zi, pusă de o parte de Dumnezeu la sfîrşitul Creaţiei (Gen. 2:1-3), dar nesărbătorită pînă în perioada Exodului (Exod 16:23), este şi ea menţionată în lista sărbătorilor evreieşti (Lev. 23:1-3). Ziua comemorează atît odihna Domnului, cît şi scoaterea din robia egipteană (Deut. 5:12-15). Ea este un semn naţional între Iehova şi Israel (Exod 31:17; Ezec. 20:12, 20).

Orice lucrare trebuia evitată între cele două apusuri de soare (Exod. 20:12, 13; Neem. 13:15-22). Era interzisă aprinderea unui foc (Exod 35:3) sau adunarea de vreascuri (Num. 15:32-33). Fiecare trebuia să rămînă acasă (Exod 16:29; Lev. 23:3), iar deplasările trebuiau reduse la minimum (Fapte 1:12).

Anul sabatic

Un Sabat de odihnă pentru pămînt (Exod. 23:10-12; Lev. 25:1-7; Deut. 15:1). Orice lucrare agricolă era interzisă. Poporul trebuia să trăiască din ce dădea de la sine pămîntul.

Anul de veselie

Numit şi „Anul Jubiliar” (Lev. 25:8-55), acest an venea după şapte ani Sabatici, o singură dată la cincizeci de ani. În acest an, datoriile erau iertate, robii erau eliberaţi, iar pămîntul vîndut şi cumpărat se întorcea automat în sînul seminţiei din care făcuse iniţial parte, în felul acesta, anul de veselie servea ca reper pentru preţurile cu care se vindeau şi se cumpărau pămînturi şi robi. În realitate, se cumpăra numai dreptul de folosire pînă la anul de veselie.

Sărbătoarea Purim

Aceasta este o sărbătoare a bucuriei pentru felul minunat în care Dumnezeu i-a scăpat pe evrei de planurile ucigaşe ale lui Haman, duşmanul lui Mardoheu. Evenimentul s-a petrecut în capitala Susa şi este redată în cartea Esterei.

Sărbătoarea luminilor

Numită şi Hanuca, această sărbătoare comemorează rededicarea Templului, după victoria lui Iuda Macabeul asupra ocupanţilor greci (1 Mac. 4:41-49; 2 Mac. 10:6-8). Timp de trei ani de zile, închinăciunea oficială fusese întreruptă şi Antioh Epifaniu spurcase Templul. Sărbătoarea începe pe 25 Cişlev (Decembrie) prin aprinderea unei lumînări şi ţine opt zile. În fiecare zi se aprinde încă o lumînare, ajungîndu-se în final la un total de opt.

Reclame

2 comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Răspundem aici cererii uriașe de explicații la Biblie. Tipărite, aceste studii au fost vândute odată cu sutele de mii de exemplare ale “Bibliei cu explicații“ (aceasta poate fi comandată și azi de la Christian Aid Ministries, Ohio, USA – tel. 330-893-2428)

Tirajele foarte mari n-au reușit însă să satisfacă interesul generat de aceste studii și n-au ajuns nici pe departe “peste tot“. La solicitarea multora, le oferim pe acest blog, unde avem avantajul că le putem completa și îmbunătății continuu.

Preluați și folosiți parțial sau total.

No copyright! Just spread the Light!

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 137 de urmăritori

%d blogeri au apreciat asta: